De ani de zile, eu lucrez de acasă. Fac home office, mai pompos spus. Nu contează cum îi spunem, majoritatea vor considera, oricum, că munca făcută acasă… nu înseamnă muncă. Vor crede că nu faci nimic, așa, cam toată ziulica de lungă. Este și primul lucru asupra căruia vreau să vă avertizez: dacă vă veți hotărî vreodată să lucrați de acasă, și mai ales să o faceți ca freelancer, deci nu ca muncă la distanță pentru un angajator, pregătiți-vă sufletește de faptul că o mulțime de oameni pur și simplu NU vor înțelege că voi LUCRAȚI.
Vor crede că frecați menta, vor crede că pot veni la voi la cafea oricând sau că puteți ieși din casă în orice moment al zilei. Și așa mai departe. Dacă mai sunteți și femeie, românul clasic va crede că sunteți casnice și că vă întreține soțul. Deh, sexismul ăsta…
Acestea fiind spuse, și pentru că munca de acasă a devenit un subiect foarte fierbinte în perioada aceasta cu epidemia, ce mai, pandemia de coronavirus, m-am gândit să vă împărtășesc câte ceva despre acest subiect și despre ce și cum fac eu. Poate fi o sursă de inspirație pentru voi, cei care vă aflați la început. Unii sunt nevoiți, acum, la recomandarea companiei lor, să lucreze o vreme de acasă. Așa că dau piept cu o mulțime de aspecte ale sistemului de lucru în home office. Hai să vedem.
A lucra de acasă înseamnă… a lucra
De ani de zile mă chinuiesc să explic oamenilor că a lucra de acasă înseamnă… a lucra. Că dacă nu fac, zilnic, o oră în trafic pentru a ajunge într-un birou, unde să mă așez, tot așa, la un calculator, asta nu înseamnă că eu nu lucrez. Munca mea poate fi făcută de oriunde, așa că nu am nevoie să mă duc până undeva pentru asta. De multe ori lucrez și în concediu, chiar dacă la foc mai mic. Am nevoie doar de un laptop și de conexiune la internet.
Nu de puține ori s-a întâmplat să fiu sunată pe la ora 9, 10 dimineața, de către prieteni sau rude, care să mă întrebe: „te-am trezit?” Nu am luat-o ca pe o dovadă de curtoazie și bun simț, dimpotrivă, a fost o jignire pentru mine. În fața acestei întrebări aparent inofensive se ascundea, de fapt, o judecată foarte aspră: aceea că cel care m-a sunat crede că eu dorm până la ore târzii. Nimic mai fals! Sunt chiar foarte matinală și de multe ori, când alții abia se spală acasă pe față, eu stau deja în fața laptopului.
Dar nici nu contează asta, sunt convinsă că sunt și oameni care se trezesc mai târziu și care lucrează mai cu plăcere seara târziu sau noaptea. Astfel că, dacă un freelancer doarme la ora 9, este foarte posibil ca el să fi lucrat noaptea, când alții dormeau buștean. Mai ușor cu pianul pe scări și cu număratul orelor de somn ale unui freelancer care face home office.
Știu, nu trebuie să bagi de seamă ce cred unii și alții despre tine. Dar hai să fim serioși: cui îi place să fie văzut ca cineva care nu face nimic, când este fix invers? Eu tot sper că ne mai deșteptăm și noi, că vom înțelege și niște concepte mai moderne, mai noi, mai vestice. Este un alt motiv pentru care depun eforturi în a schimba gândirea celor din jurul meu.
Nu doar IT-iștii pot lucra în sistem de home office
Chiar și acum, când se tot vorbește despre faptul că multe companii au recomandat sau au permis ca aceia dintre angajații lor, care pot face asta, să lucreze de acasă, lumea vorbea mai ales despre cei din IT. Dar pe lumea asta nu sunt doar IT-iști. Sunt o mulțime de alte profesii în care poți lucra de acasă. Practic, orice profesie în care lucrezi cu calculatorul și cu telefonul, poate fi făcută de acasă. De traducători doamne ferește să amintească cineva, noi suntem, cel mai adesea, invizibili!
Că veni vorba de home office, un home office este un… office, deci ai nevoie de câteva lucruri de bază. În funcție de domeniu, de mai multe sau mai puține. Eu nu am nevoie decât de, cum am spus, laptop și conexiune la internet. Acesta este minimul necesar, cu care pot lucra de oriunde. Când sunt acasă, și nu în „deplasare”, mai am la îndemână agenda mea fără de care nu pot trăi, un pix, o cafea, un pahar cu apă, telefonul mobil și cel fix, un calculator de buzunar, diverse liste și listuțe, niște dicționare clasice, de specialitate și așa mai departe.
Multă vreme am lucrat pe masa din living, acum am o masă de birou. Este mai bine așa, pentru că este, cumva, și un semnal pentru cei din casă: când stau la masa aceea, înseamnă că lucrez. Altfel, membrii familiei vor începe să îți vorbească, să te cheme să îți arate nu știu ce etc.
Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese
Nu lungi, dar dese, da. Ce îmi place teribil de mult la munca de acasă, este aceea că, atunci când fac pauză, pot face ceva deosebit de util. În loc să stau pe o terasă, cu colegii care fumează (pe când eu nu) și să vorbesc despre nimicuri, acum pot să bag o tură în mașina de spălat, pot pune pe foc o ciorbă sau urmări ceva băgat la cuptor. Nu zic că nu îmi plăcea să stau de vorbă cu colegii, doamne ferește. Uneori chiar mi-e dor de asta. Dar, cumva, în acest secol al vitezei, mă bucur dacă pot fi cât mai eficientă.
Așa funcționez eu: mai fac și pe gospodina între timp, mai ales că nu mă pot concentra foarte mult timp. Când obosesc, mă ridic de la masă și mai fac ceva, aranjez pernele de pe canapea, adun telecomenzile, deschid și aerisesc, spăl vasele sau duc gunoiul. Îmi dezmorțesc puțin oasele și rezolv și treburile casnice. Oricum este recomandat să te mai ridici de pe scaun, este bine pentru spate, pentru circulație etc.
Așa, dacă aș lucra la un birou, ar trebui să fac lucrurile acestea casnice atunci când vin acasă, ruptă de oboseală. Sau în weekend. Pentru mine este un lucru foarte, foarte fain că pot face asta aproape pe nesimțite, în timpul pauzelor pe care le iau.
Uneori pauză înseamnă să rămân pe scaun, dar să mai dau un scroll pe Facebook sau pe Instagram, să mai vorbesc pe chat cu o prietenă sau să citesc un articol pe internet. Pe mine acest lucru mă destinde și nu mă distrage; chiar am nevoie de asta.
Dacă este vară și este caniculă, pentru mine este foarte important că pot face un duș chiar și în mijlocul zilei. Sau că pot lucra în chiloți, dacă vreau. Da, se mai întâmplă și să lucrez în pijama în primele ore ale dimineții – dar în general, a lucra de acasă nu înseamnă a zace pe canapea în pijama și a lucra „ceva” pe laptop. Nu, înseamnă a te așeza la birou, la fel ca oricine, și a lucra.
Eu îmi construiesc ziua în funcție de dispoziția și nevoia pe moment. Uneori lucrez de dimineața până seara, cu diverse pauze mai scurte sau mai lungi. Alții preferă să se așeze dimineața la laptop și să lucreze în ritm susținut, iar la ora 13, 16 sau 19 – nu contează acum ora, ci ideea – să „închidă” biroul. Lor nu le place ca ziua să fie toată un talmeș-balmeș. Pe mine nu mă deranjează, mie îmi place flexibilitatea asta.
Este nevoie și de o anumită disciplină, trebuie să îți împarți foarte bine timpul. Dacă nu știi să faci asta, nu vei fi productiv. Și, mai ales, nu te vei putea ține de deadline-uri.
Și aici aș vrea să amintesc de o altă prejudecată: aceea că freelancerii pot ieși oricând la o cafea în timpul zilei sau că pot primi oricând vizite. Da, pot ieși la o cafea la ora 12! Dar numai dacă mă organizez în acest sens. Dacă ziua voi fi prin oraș – la cafelit sau pentru a rezolva probleme – va trebui să lucrez seara sau noaptea. Și va trebui să răspund la telefon sau la e-mailuri între timp – pentru că, incredibil, dar sunt în timpul serviciului. Clienții mă vor căuta și vor dori răspunsuri rapide de la mine. Preiei acest proiect? Câte pagini vor ieși? Cât va costa? Când va fi gata?
Și credeți-mă că telefonul sună non-stop și e-mailurile sunt, mereu, urgente. Iar eu am contracte de onorat și bani de făcut.
Eu mă bucur că lumea vede acum că sunt o mulțime de munci care se pot face de acasă. Și că vor vedea și care sunt plusurile și minusurile sistemului de lucru în home office. Multora nu li se potrivește deloc, vă spun sigur! Unii știu că nu și-ar dori asta, chiar înainte se încerce măcar. Altora o să le placă și vor cădea pe gânduri, zic eu.
Știți care este cel mai frumos lucru la home office? Când afară toarnă cu găleata sau este un frig de crapă pietrele. Iar tu NU trebuie să ieși din casă. Sau când este epidemie de coronavirus. Iar tu nu trebuie să ieși din casă…