Primul motiv este acela că sunt dificile de descifrat. Deci, te chinuiești prea mult pentru prea puțin bani. În acel timp poți traduce trei pagini de text „normal”. Asta dacă nu cumva ceri ceva mai mult pentru o astfel de traducere, dar de regulă nu prea se întâmplă așa… Și așa se plânge lumea non-stop de prețurile traducerilor…
Apoi, clienții merg în instanță cu aceste traduceri și fac cereri de retrocedare. Este, deci, o responsabilitate mult prea mare, greșești o cifră de la un număr de top. sau greșești o dată… Căci nu ai văzut dacă acolo scrie 1 sau 7, sau dacă scrie 3 sau 8 ș.a.m.d…. Poate greșești numele omului, nu vezi dacă este un o sau a. Uneori nici clientul nu știe cum îl chema exact pe stră-străbunic etc.
În fine, ceea ce vreau să spun este că, de regulă, eu NU refuz aceste traduceri, dar este posibil să o fac în viitor.
Nu le refuz pentru că mă gândesc că trebuie și clientul acela să își rezolve problema. În plus, dacă traducerea sosește prin intermediar și o refuz, clientul va mai merge la alți 10 intermediari, care mă vor suna toți, pe rând, de ajung la casa de nebuni. Dacă clientul mă sună pe mine personal, este și mai neplăcut, căci se roagă de mine…
Până acum NU am avut probleme, dar iată că astăzi mi s-a sugerat că aș fi tradus un pic greșit niște termeni dintr-un astfel de document.
În apărarea lor fie spus, de când au primit traducerea, clienții au mai obținut câteva documente, iar ceea ce susțin noile documente (și niște martori, pare-se) sunt lucruri oarecum contrare celor din traducere. De aici confuzia…
A trebuit să îmi apăr traducerea, lucru care mi-a provocat stres și mi-a consumat timp. Este vorba despre o traducere de nici o pagină, pentru care am primit 25 de lei brut. Pentru prețul unei cafele mai fancy a mai trebuit să îmi și apăr munca. Măcar a ieșit de-un articol de blog. Plus, e învățătură de minte. Bine că nu m-au chemat să dau explicații în instanță. But wait, procesul nu s-a terminat încă…
Revenind la traducere, cei doi termeni în cauză:
1. În documentul original apare cuvântul SZÁNTÓ, acesta înseamnă în mod 100% sigur teren arabil, verbul maghiar szántani = a ara. Motiv pentru care am tradus, firește, „arabil”. Acum, avocatul îmi scrie că martorii și alte documente susțin că este vorba de terenuri din zone stâncoase sau mlăștinoase, deci tocmai că nu sunt arabile. A trebuit să explic că eu consider că am tradus întocmai.
2. În documentul original apare și cuvântul RÉT, acesta este un termen mai puțin oficial, un termen mai informal, practic înseamnă „câmp cu iarbă și flori”. Am tradus ca fiind „pășune”. Avocatul mi-a explicat că din punct de vedere juridic, pășunea și fâneața sunt lucruri diferite.
În capul meu, rét fiind un câmp cu iarbă și cu flori… iarba aceea poate fi consumată proaspătă, de către văcuțe, sau poate fi cosită și uscată și atunci putem zice că terenul este fâneață. În acest context, pentru mine este vorba de niște sinonime. Dar dacă din punct de vedere juridic sunt lucruri diferite, eu cum ar trebui să traduc acest cuvânt?
În mod normal, dacă era vorba de pășune-pășune, ar fi trebuit să scrie LEGELŐ, ceea ce se traduce exact astfel: pășune. Dacă scria „legelő”, nu existau dubii… Sau dacă scria KASZÁLÓ, știam clar că este fâneață.
Apoi, „rét” s-ar mai putea traduce și ca „luncă”. But then… potrivit dexonline.ro:
luncă sf [At: (a. 1512) DERS / V: (reg; rar) lucă / Pl: ~nci / E: slv лжка] 1 Șes de-a lungul unei ape curgătoare, caracterizat prin soluri aluvionare și prin vegetație specifică, folosit ca teren de pășune, de cosit sau ca teren arabil. 2 (Rar) Teren sterp sau nelucrat. 3 Regiune inundabilă a unei văi. 4 (Îla) De ~ Propriu luncii (1). 5-6 (D. plante, păsări, animale; îal) Care (crește și) trăiește în luncă (1, 7). 7 (Reg) Poiană. 8 Pădure formată din sălcii, răchită, anini, plopi etc. pe malurile unei ape curgătoare
lúncă f., pl. ĭ (vsl. lonka, golf, vale, pajiște; bg. luká, vale, cotitură, pajiște pin locurĭ inundabile; sîrb. rut. lúka, rus. luká; ung. lanka, livadă). Zăvoĭ, pădure de sălciĭ, plopĭ, arinĭ, ulmĭ și frasinĭ pe malu unuĭ rîŭ. Teren inundabil acoperit de pășune saŭ de fîneață.
No, aici scrie de toate pentru „luncă”: inundabil, pădure, mlăștinos, de cosit, pășune, arabil, teren sterp… Deci ce tip de teren o fi acest „rét”???
Data viitoare eu nu-mi mai bat capul pentru un cuvânt! Voi refuza extrasele vechi de carte funciară.
Nu este așa de ușor să traduci, eu tot spun.