În funcție din limba din care și în care traduci, în funcție de regiunea și orașul din România în care locuiești, răspunsul la întrebările din titlu diferă foarte mult. Îmi propun ca în acest articol să trec în revistă, pe scurt, aceste diferențe – cea dintre tipurile de traduceri cu care are de-a face un traducător.
Recent am fost invitată într-o emisiune live la TVR Timișoara, unde am vorbit, printre altele, și despre traduceri. Una dintre întrebările care mi s-au adresat a fost exact asta: ce traduc, de regulă? Am răspuns la întrebare, totodată am specificat, pe scurt, că în funcție de om și de loc, comenzile de traduceri diferă foarte mult.
Tot stând de vorbă cu colegi traducători din alte orașe și schimbând impresii, am realizat demult ce diferență uriașă există între ce tipuri de traducere întâlnești într-un loc sau altul, precum și cât de mult contează limba din/în care traduci. Pentru noi, traducătorii, nicio surpriză aici, de fapt – dar cred că pentru cineva din afară poate fi interesant să afle despre aceste lucruri! Iar mie îmi place să dezvălui aspecte din culisele acestei profesii foarte complexe, așa că, să purcedem!
Limba maghiară
De exemplu, în Timișoara, eu pe limba maghiară fac multe traduceri medicale, pentru că la noi este foarte popular să mergi pentru consultații și intervenții chirurgicale la clinicile de la Szeged sau Budapesta. Imediat ce m-am apucat de traduceri, în urmă cu 17 ani, cele mai numeroase comenzi erau pentru traduceri medicale, așa că vrând-nevrând, m-am specializat pe asta, iar acum traducerile medicale fac parte dintre preferatele mele. De altfel, este foarte important să te specializezi și concentrezi pe ceea ce se cere!
Despre ce anume traduc eu, aici, am tot scris, printre altele, și aici.
Colegii mei din Secuime, în schimb, fac și foarte multe interpretări în instanță, unde cei citați ca martori sau inculpați nu vorbesc mereu bine limba română – la Timișoara nu am fost chemată niciodată pentru așa ceva, de exemplu. Tot așa, în orașele în care Ungaria are consulate – Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc – se traduc foarte multe acte de stare civilă necesare pentru obținerea cetățeniei maghiare. În funcție de existența sau nu a anumitor tipuri de instituții, companii și domenii de activitate în câte un oraș sau altul, traducerile solicitate diferă foarte mult.
Alte limbi
În ceea ce privește limbile, pe unele combinații de limbi este foarte mult de lucru (cele de circulație internațională), pe altele mai puțin (limbi rare, nordice, latină etc.); un rol important joacă și concurența de care ai parte pe câte o limbă, însă acum nu despre asta vreau să vorbesc.
Ci aș vrea să subliniez, de exemplu, că traducătorii care traduc din/în limbile italiană și spaniolă, de exemplu, au foarte multe comenzi de documente necesare a fi traduse pentru românii care pleacă la lucru în aceste state. Diaspora românească din Italia și Spania este uriașă, astfel și traducerile de care au nevoie aceștia sunt multe – diplome de studii, contracte de muncă, acte necesare pentru reîntregiri de familie etc.
Colegii de limba germană traduc mult pentru companiile germane prezente în România, la fel și multe manuale tehnice și altele asemenea. Traducătorii de germană care locuiesc în orașe în care prezența aceasta este pregnantă – Timișoara, de exemplu, care are n companii germane mari – au foarte mult de lucru. În Timișoara, traducătorii de germană abia fac față comenzilor sosite, există o piață uriașă.
Colegii de engleză au parte, poate, de cele mai vaste domenii de traducere; o noutate este că de câțiva ani, de când în România sosesc mulți muncitori din Sri Lanka, Filipine, Nepal și alte astfel de țări, a crescut mult numărul traducerilor necesare imigrări: se traduc, de exemplu, cazierele aduse de către aceștia, care sunt în limba engleză și trebuie traduse în limba română.
Ce spun colegii?
În continuare vă relatez ce anume mi-au povestit colegii mei atunci când i-am întrebat asta: voi ce traduceți – în orașul în care locuiți, din/în limba cu care lucrați?
Andreea Popescu, traducătoare de limba engleză și franceză, Cluj-Napoca (mai traduce și din/în franceză, italiană, spaniolă și portugheză): În orașul meu, clienții sunt în general oameni de afaceri sau bănci ce au nevoie de traducere de contracte sau traduceri bancare. Din București îmi vin majoritatea clienților- traduceri de contracte, tehnice, business, medicale și IT. O relație bună am cu clienti din străinătate (UK, SUA, Franța, Spania) pentru traduceri de rapoarte, traduceri medicale, localizare de website-uri în limba română. O relație mai exotică am cu India, pentru care efectuez subtitrări pentru videoclipuri de pe Youtube sau alte platforme, unele subiecte sunt de entertainment, altele sunt subiecte destul de controversate, gen religie, poliție, criminalitate organizată. În viitor doresc să fac subtitrări pentru filme indiene traduse din hindi în engleză. Combinația mea va fi engleză spre italiană, spaniolă și franceză.
Mădălina-Cristina Iosif, traducătoare de limba engleză, Constanța: La noi de axează pe tehnice (având portul) și contractele de marinari/ căsătorii cu cetățeni străini (avem mulți străini în zona care deschid firme, afaceri și se căsătoresc. Traducem mult și pentru ucrainenii care vor permis de ședere. Este o grămadă de tradus și pe tot ce înseamnă forță de muncă străină. De exemplu, eu traduc caziere judiciare multe, pentru recrutările din Bangladesh, Nepal, India etc., este nebunie cu asta, deja de doi ani. Majoritatea afacerilor din marină angajează străini pe timpul verii. Vin și turci mulți, Asia de asemenea este foarte prezentă pe aici. Chiar acum am pe masa de lucru 50 de caziere pe care trebuie să le traduc și apoi legalizez. (pagina web a biroului Mădălinei, aici)
Mădălina Aldea, traducătoare de limba engleză, București: Majoritatea cererilor sunt pentru traduceri juridice, venite din partea societăților de avocați, dar am tradus și din domenii precum banking & finance, capital markets, railways, aviation...
Gracie Beatrix, traducătoare de limba engleză: Eu habar n-am cum este situația în localitatea mea. Știu fix două birouri fizice, ambele afiliate unor notari publici. Nu am tradus niciodată pentru cineva din localitate. Menționez că sunt în sud-estul României, o zonă considerată săracă, murdară și needucată. Eu traduc doar din engleză în română, mai rar din română în engleză. Toți clienții mei sunt din afara localității sau din străinătate. Cele mai recente traduceri includ cărți de specialitate (psihoterapie, self-help, dezvoltare personală), broșuri pentru servicii medicale și acte de studii. Dar, din 1999 și până acum, am tradus multe altele.
Așa cum scrie și mai sus, sigur că în vremurile noastre nu trebuie să lucrezi doar cu clienți din propriul tău oraș sau din propria ta țară. Doar că acest articol trece în revistă particularitățile de care ai parte când trăiești într-un loc sau altul. În rest, da, poți traduce la distanță pentru oricine, de oriunde!
Astfel, firmele de traduceri din Moldova sau Oltenia, de exemplu, apelează la traducători de maghiară din alte orașe atunci când au o astfel de comandă de traducere. Pur și simplu, la Iași sau la Râmnicu Vâlcea nu există niciun traducător de limba maghiară, iar dacă un client trece pragul biroului cu o amendă primită pentru ceva ce a făcut pe o autostradă din Ungaria, traducerea aceea va ajunge la un traducător din București, Cluj-Napoca sau Timișoara, de exemplu.
Traducerile reprezintă un domeniu complex și fascinant, piața traducerilor este uriașă. Aș putea povesti despre toate acestea mult și bine!
Ceea ce mai diferă – mult – în funcție de limbă și locație mai este și prețul. Însă despre asta voi povesti într-un articol viitor!