Pe fluxul de știri în limba română al agenției ungare de presă MTI a apărut un articol despre amendamentele legislative aprobate în luna aprilie 2017 și care facilitează folosirea limbilor materne ale minorităţilor naţionale în instituţiile de sănătate şi serviciile sociale. Se pare că acestea vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2018 fără normele metodologice de aplicare aferente. Am preluat aici știrea, întrucât este ceva care mă interesează și care îmi ridică multe semne de întrebare. Sunt chiar foarte curioasă cum vor arăta aceste lucruri în practică.
Nu au fost elaborate normele metodologice de aplicare
Attila Korodi, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor a informat agenţia ungară de presă MTI că nici Ministerul Sănătăţii, nici Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale nu a elaborat normele metodologice de aplicare a amendamentelor, înainte ca acestea să intre în vigoare.
Reprezentanţii UDMR, formaţiunea care a iniţiat amendamentele, au declarat în prealabil că extinderea efectivă a dreptului de folosire a limbii materne asupra instituţiilor de sănătate şi a serviciilor sociale depinde în mare măsură de normele metodologice de aplicare.
La solicitarea agenţiei ungare de presă MTI, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a comunicat că fiind vorba de modificarea unei legi-cadru, normele metodologice de aplicare nu sunt necesare, iar Ministerul Sănătăţii nu a răspuns încă la întrebările transmise de MTI. Ministerul Muncii a adăugat că, de vreme ce amendamentele condiţionează cerinţa angajării de personal vorbitor de limbă maternă de pragurile stabilite prin legea administraţiei publice locale, normele metodologice de aplicare ale acestei legi se vor considera relevante şi în cazul de faţă.
În opinia lui Attila Korodi, legile trebuie aplicate începând din 1 ianuarie chiar şi în lipsa normelor metodologice. “Într-o formulare un pic mai tranşantă, neaplicarea lor se consideră abuz în serviciu”, a spus deputatul UDMR. Acesta consideră că va fi sarcina politicienilor UDMR să convingă la începutul anului 2018 persoanele abilitate, că este necesară emiterea ordonanţelor guvernamentale ce cuprind normele metodologice. Liderul grupului parlamentar UDMR a adăugat că, în opinia lui, rezistenţa va fi mai mare în sistemul sanitar decât în sistemul de servicii sociale.
Amendamentele legislative au fost adoptate în aprilie 2017
În data de 11 aprilie 2017, Camera Deputaţilor a adoptat fără voturi împotrivă amendamentele legislative care stipulează că în instituţiile de sănătate şi serviciile sociale din localităţile unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, trebuie angajat personal vorbitor a limbii minorităţii respective.
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut iniţial verificarea constituţionalităţii legii, dar a promulgat-o ulterior în urma avizului pozitiv primit din partea Curţii Constituţionale.
Organizaţia ardeleană Advocacy Group for Freedom of Identity (AGFI) a atras atenţia asupra faptului că amendamentele nu stipulează că pacienţilor care aparţin minorităţilor naţionale li se va asigura tratament medical în limba maternă. AGFI a şi exemplificat susţinând că, într-un spital din Cluj-Napoca prevederile variantei modificate a legii “pot fi respectate chiar şi prin angajarea unui singur infirmier vorbitor de limbă maghiară”.
Răspunzând temerilor exprimate de organizaţia civică de apărare a drepturilor omului, UDMR a subliniat importanţa instrucţiunilor de aplicare. “Este important ca metodologia de aplicare a legii să specifice cu exactitate, ce fel de specialişti trebuie angajaţi în instituţiile de sănătate şi în serviciile sociale ca pacienţii să beneficieze de servicii complete în limba maternă”, afirmă UDMR în comunicatul emis. În opinia Uniunii, amendamentele legislative “au extins posibilităţile de utilizare a limbii materne”.
Voi mai urmări subiectul și vă voi ține la curent.